Medicaţia specifică în anxietate

Noțiuni generale de anatomie și fiziologie

Pacienții care suferă de depresie și anxietate socială au ceva în comun, și anume, prezintă modificări structurale anormale în creierul lor ce pot fi observate cu ajutorul tehnicilor de imagistică.  Cercetările în domeniu vorbesc despre scăderea secreției de serotonina,noradrenalină si uneori de dopamină, iar RMN-ul funcțional poate arăta zonele disfuncționale.

Cercetatorii Dr. Youjin Zhao si coautorul Dr. Su Lui au reușit să descopere similarităti după ce au scanat cu ajutorul RMN-ului creierul a 37 de persoane ce sufereau de depresie, 24 de persoane cu anxietate sociala si 41 de persoane fără nicio afecțiune. S-au uitat după diferențe în substanța cenușie a creierului, focusându-se pe grosimea cortexului cerebral, un strat gros de țesut alcătuit din neuroni si care se ocupă de cea mai mare parte a prelucrării informațiilor creierului.

Studiile au descoperit că indivizii suferinzi de depresie și anxietate socială prezentau similarități si diferențe structurale în stratul gros din cortex. Unele modificări interesau grosimea țesutului neuronal, si altele subțierea acestuia. De exemplu, ambele afecțiuni medicale prezentau diferențe la nivelul rețelelor de ațentie dorsală si centrală în creierul uman în comparație cu normalitatea. Aceste două rețele cuprind regiuni ale creierului care ajută la stabilirea a ceea ce acordăm atenție și la concentrarea asupra bogăției de stimuli din jurul nostru.O altă zonă a cortexului, cortexul insular, o regiune importantă pentru percepție și conștientizare de sine, părea, de asemenea, mai groasă atât în cazul pacienților cu depresie, cât și al pacienților cu anxietate sociala comparativ cu cei de control (sănătoși).

Anxietatea

Definiție

Anxietatea, din punct de vedere semiologic, reprezintă frica fără obiect.

Etiologie

Anxietatea ca stare emoţională este tranzitorie, determină o stare dezagreabilă care poate fi adaptativă prin anticiparea semnalelor ameninţătoare sau maladaptative, dar fără a avea o bună definire a ameninţării.

Simptomatologie

Această stare este descrisă de pacient ca tensiune, panică, groază, nervozitate, teamă sau îngrijorare. Anxietatea este adesea descrisă ca având un număr de componente: o somatice: tremor, spasme, senzaţii cald sau rece, greaţă, diaree, uscăciunea gurii, scăderea libidoului, palpitaţii, senzaţie de apăsare în piept;

cognitive: hipervigilenţă, proastă concentrare, confuzie, teama de a pierde controlul sau de a nu înnebuni, gânduri catastrofice;

comportamente: expresie înfricoşătoare, iritabilitate, imobilitate sau nelinişte, hiperventilatie 

perceptive: depersonalizarea, derealizarea, hiperestezia.

Clasificare

Atacurile de panică sunt episoade de paroxisme ale stării de anxietate. Pacienții relateză o senzaţie bruscă de teroare, frica de a nu înnebuni, de a nu muri, sau de a-și pierde controlul; pacienţii experimentează de asemenea simptome somatice induse de anxietate (în special cele legate de moarte iminentă). Citește aici tot articolul.