TARGUL DE CARTE inedit: INTELIGENTA EMOTIONALA SI SUCCESUL PROFESIONAL IN RANDUL PERSONALULUI MEDICAL
Este suficient sa imi trimiti e-mail la adresa: terapiionline@gmail.com si iti voi trimite cartea in schimbul a 300 ron.
Atentie! Stoc limitat.
Daca esti curios, iata cateva cuvinte din cuprinsul cartii ca sa iti faci o idee despre ce este vorba.
[…]
INTELIGENTA EMOTIONALA SI SUCCESUL PROFESIONAL IN RANDUL PERSONALULUI MEDICAL
Evoluția concepțiilor în domeniul inteligenței generale
Una dintre defințiile strict specilizate este cea dată de Harry Jerison (2000, p. 216).
Inteligența este consecința comportamentală a capacității totale de procesare a informațiilor neuronale la adulții reprezentativi ai unei specii, ajustată pentru capacitatea de a controla funcția corporală de rutină. Profesorul de psihiatrie și psihologie de la Institutul neuropsihiatric al universității din California dă o definiție din punctul de vedere a unui psiholog neurocognitiv.
O definiție foarte larg răspândită este cea dată de cunoscutul psiholog americanDavid „Wex“Wechsler(1896–1981), care a creat cunoscutele scale de inteligenţă Wechsler Adult Intelligence Scale (WAIS) şi Wechsler Intelligence Scale for Children (WISC).
[…]
Inteligența este un echilibru
Acest echilibru este rezultatul unei interacțiuni între subiect și mediul său, interacțiune care este influențată prin caracteristicile și prin acelea ale mediului.
Interacțiunile cu mediu evoluează și se dezvoltă după un plan genetic, precodat dar care un se realizează decât cu experiența subiectului în mediul său.
Dezvoltarea este o construcție care rezultă din activitatea subiectului
Fără aceasta, simpla trecere a timpului aduce o maturare a organismului care nu un este garantul unei evoluții a cunoștințelor. Deci, de importanță pentru dezvoltarea inteligenței este participarea activă a subiectului în mediul său
Teoriile lui Jean Piaget au influențat alți doi contributori importanți la cercetarea inteligenței umane, anume pe Robert Sternberg și Howard gardner.
Robert Sternberg, autorul teoriei triarhice a inteligenței, dă următoarea definiție ”Inteligența umană este o activitate mintală direcționată către adaptarea intenționată, spre selecția și modelarea ambianței lumii reale relevante pentru propria viață (Sternberg, 1985, p. 45).
Din analiza definiției sale sale rezultă că Sternberg privește inteligența ca o activitate perpetuă a persoanei privitoare la schimbările din mediu pe toată durata vieții sale.
În 1979, N. V. Findler făcea următoarea apreciere: un sistem este considerat că are proprietatea de inteligență, pe baza comportării sistemului, dacă se poate adapta singur la situații noi, are capacitatea de a raționa, de a înțelege legăturile dintre fapte, de a descoperi înțelesuri și de a recunoaște adevărul. De asemenea ne așteptăm ca un sistem inteligent să
învețe, deci să-și îmbunătățească performanțele pe baza experienței trecute.
Howard Gardner, cunoscutul autor al teoriei inteligențelor multiple, oferă următoarea definiție pentru inteligența generală: Inteligența se referă la abilitățile cognitive și la cunoștințele necesare pentru a înțelege, a rezolva problemele și a atinge obiectivele valorizate de către un individ sau o cultura” (Gardner, 1983).
[…]
Studiul nostru a prezentat rezultatele examinării unui lot de subiecți care lucrează în domeniul spitalicesc în privința relației dintre satisfacția în muncă și inteligența emoțională.
Am căutat să arătăm că domeniul studiului inteligenței și să evidențiem faptul că factorii emoționali pot căpăta un rol sporit în gestionarea activității resursei umane. Astfel de informații pot interesa medicii și activitatea de management al unui spital modern.
Ne-am bazat pe analize statistice corelaționale și pe teste statistice referitoare la analiza semnificației între mediile rezultatelor obținute în domeniul cercetării. Pe lângă rezultatele statistice am căutat să dăm explicații calitative pertinente: astfel, ipotezele de lucru au fost confirmate.
Datorită unor condiții speciale existente în acest an privitoare la libertatea de circulație a persoanelor și a măsurilor luate pentru limitarea efectelor COVID 19 nu am putut lua contact direct cu subiecții investigați, nici cu personalul administrativ pentru a intra în posesia unor informații care să servească drept variabile moderatoare și mediatoare.