Ingrijire varstnici Germania: Calitatea vietii la batranete – o analiza a conceptului

INGRIJIRE VARSTNICI GERMANIA– DATE TEORETICE GENERALE PRIVIND PROCESUL DE IMBATRANIRE

Cresterea sperantei si duratei de viata in ultima jumatate a secolului al XX-lea impune ca deziderat viitor cresterea calitatii vietii persoanelor varstnice sub aspect:

-Fizic;

-Mental;

-Social.

Geriatria este disciplina medicala ce se ocupa cu studiul batranetii, incluzand fiziologia, patologia, diagnosticul si terapia afectiunilor persoanei varsntice.

Gerontologia are ca obiect de studiu procesul de imbatranire, incluzand aspectele biologice, psihologice si sociologice.

Ingrijirea optima a varstnicilor trebuie realizata de o echipa interdisciplinara complexa de profesionisti din domeniul sanatatii. Standardele ingrijirii gerontologice au fost identificate in 1969 si reformulate in 1976 de Asociatia Americana de Nursing.

In Romania nu exista in prezent o legiferare a standar-delor de calitate in domeniul ingrijirii gerontologice. Principiile nursingului gerontologic sunt similare celor ale nursingului clinic general, incluzand: evaluarea necesitatilor, redactarea planului de ingrijire, implementarea obiective-lor fixate si evaluarea rezultatelor ingrijirii. Realizarea corespunzatoare a fiecarei etape a procesului de ingrijire a varstnicului implica necesitatea cunostintelor speciale asupra imbatranirii.
Situatii practice de acordare a ingrijirii gerontologice:

-Afectiuni acute;

-Afectiuni cronice;

-Ingrijiri permanente in institutii comunitare.

Definitia batranetii

Exista diverse criterii de definire ale batranetii:

-Definitie cronologicasi sociologica: > 65 ani;

-Definitie functionala;

-Definitie psihologica;

-Definitie gerontologica: “Batran tanar” (65- 74 ani); “Batran batran” (> 75 ani).

Utilmul secol a marcat cresterea sperantei de viata a populatiei, de la 48 ani in 1900 la 74,5 ani 1985, cu mentinerea acestei tendinte in ultimele decenii ale secolului al XX-lea. Concomitent, s-a inregistrat triplarea populatiei in varsta de peste 65 ani. In 1985 in SUA existau peste 28 de milioane de persoane cu varsta peste 65 ani si se estimeza ca la mijlocul secolului al XXI-lea peste 20% dintre americani vor fi varstnici. Chiar in tarile dezvoltate populatia varstnica este considerata ca avand un status socioeconomic nesatisfacator. Se apreciaza capeste 3,3 de milioane de varstnici traiesc in prezent sub pragul saraciei.(SUA: venit 6.282 $/an pentru 2 persoane si de 4.979 $/an pentru o persoana!) Din aceste motive, varstnicul este adeseori dependent de sistemul asigurarilor sociale de stat.

ASPECTELE PSIHO-SOCIALE ALE IMBATRANIRII

Pozitia sociala a varstnicului este dependenta de contextul economic, etnic si cultural. In majoritatea tarilor, chiar si in cele dezvoltate, batranii reprezinta o categorie sociala defavorizata.

Printre motivele perceptiei sociale stereotipe negative a varstnicilor de catre ceilalti membri ai societatii se regasesc:

-Ageismul (prejudecata impotriva unui grup distinct de persoane, definit prin criterii de varsta);

-Perceptia batranilor de catre unii adulti activi drept consumatori nefolositori de resurse sociale si comunitare;

-Imagine psihologica negativa a batranetii.

Un motiv al perceptiei sociale negative a batranetii ar putea fi reprezentat de frica si neacceptarea ideii propriei imbatraniri. O alta explicatie ar fi cea a “profetiei care se indeplineste prin ea insasi” (adoptarea comportamentului nega-tiv asteptat, cu intarirea perceptiei sociale negative si a stereo-tipului).

Combaterea acestei perceptii sociale negative asupra varstnicilor se poate realiza prin:

-Intelegerea procesului de imbatranire;

-Respectarea fiecarei persoane ca individ;

-Incurajarea varstnicului pentru a lua singur decizii si a-si mentine independenta.

Teoriile dezvoltarii comportamentului aplicate in nursingul gerontologic:

In studiile sale Erikson afirma ca toate cele opt stadii ale vietii individului sunt marcate de atingerea unui obiectiv major.

Realizarea acestuia in fiecare etapa a vietii garanteazasi mentine integritatea egoului, in timp ce nerealizarea telului propus antreneaza disperarea individului. Integritatea egoului presupune acceptarea de sine, a stilului de viatasi a credintei ca deciziile luate anterior au fost cele mai bune pentru momentul si conditiile concrete respective. Disperarea presupune atitudinea mentalasi starea psihica opusa, de insatisfactie si dezamagire, datorate convin-gerii pesoanei ca deciziile luate nu au fost cele optime.

Havighurst definineste etapele dezvoltarii comportamentului uman prin prisma obiectivelor dezvoltarii personale. Atingerea acestora garanteaza sentimentul de satisfactie a individului. Combinand cele doua concepte asupra dezvoltarii individului, sentimentul de satisfactie al persoanelor varstnice ar putea fi atins prin stabilirea unor obiective personale si adoptarea unor comportamente adecvate.

Obiectivele personale ale varstei a treia:

-Mentinerea sentimentului de stima fata de propria persoana;

-Rezolvarea vechilor conflicte personale;

-Acceptarea si adaptarea fata de moartea persoanelor apropiate;

-Adaptarea fata de schimbarile din mediu;

-Pastrarea unei stari personale de bine;

-Acceptarea si adaptarea la scaderea fortei fizice si reducerea starii de sanatate;

-Acceptarea si adaptarea fata de diminuarea rolului personal de putere (pensionare si reducerea venituri-lor);

-Realizarea unor aranjamente satisfacatoare pentru viata fizica.

PERSOANA VARSTNICA IN COMUNITATE

Aproximativ 95 % dintre varstnici traiesc in comunitate si 72 % in propriile locuinte.

Rezolvarea problemelor de dependentasi ingrijire ale varstnicilor revin sotului sau copiilor. Aproximativ 80% din batrani au copii in viata. In majoritatea cazurilor cel putin unul dintre copii traieste la o distanta de 30 de minute de mers cu masina si ii viziteaza cel putin o data pe saptamana.

Modelul comportamental traditional in familie este cel filial, care presupune asigurarea nevoilor materiale ale parintelui varstnic de catre copii.

In societatea moderna asistam tot mai des la degradarea in timp a relatiei copil-parinte aflat in starea de dependenta. In asemenea circumstante survine tot mai frecvent abuzul asupra batranilor. Prevenirea acestui comportament se poate realiza prin mobilizarea resurselor comunitare pentru varstnic si sustinatorul sau, pentru incurajarea mentinerii independentei varstnicului.

BOLILE CRONICE SI PROBLEMELE FRECVENTE DE SANATATE ALE VARSTNICILOR

Oboseala

Starea de oboseala este normala la varstnic dupa un efort fizic sustinut. Oboseala cronica exagerata nu este normala, putand fi determinata de:

-Supradozarea sedativelor;

-Depresie;

-Anemie;

-Insuficienta cardiaca.

Cefaleea

Cefaleea este adeseori cauzata de postura incorecta, cu incordarea prelungita a muschilor cefei si gatului. Ea poate fi insa cauzata si de hipertensiune arteriala, traumatisme (hema-toame) sau tumori cerebrale.

Cefaleea varstnicului poate fi combatuta nonfarmaco-logic, prin aplicatii locale calde sau reci, masaj, exercitiu fizic sau tratament medicamentos. Durerile de coloanaDurerile coloanei vertebrale sunt cel mai ades cauzate de osteoporoza, metastaze sau infectii osoase, necesitand inves-tigarea etiologiei in cazul persistentei lor indelungate.

Tulburarile de somn

Somnolenta diurna a varstnicului este determinata de obiceiuri, plictiseala, depresie sau boli organice. La persoanele varstnice se inregistreaza o serie de modificari ale somnului: 9Schimbarea tipului de somn (reducerea fazelor 3 si 4 de somn profund), cu treziri frecvente, care confera impresia de insomnie; 9Scaderea duratei somnului nocturn cauzata de som-nul diurn, dureri articulare si musculare.

In cazul insomniei pesistente a varstnicului se recomanda:

-Inlocuirea somnului de noapte cu activitati linistite sau citit;

-Stimularea nonmedicamentoasa a somnului de noapte (baie, lapte cald).

Indigestia si pirozisul

Reflux esofagian acid este cauza pirozisului, fiind favorizat de:

-Hernii hiatale;

-Disfunctii ale sfincterului esofagian inferior;

-Efecte secundare medicamentoase;

-Boli organice.

Pentru combaterea indigestiei si pirozisului se recomanda:

-Mese reduse cantitativ;

-Mestecarea minutioasa a alimentelor;

-Repaus postprandial in pozitie sezanda.

Dispneea

-Normala dupa efort fizic;

-Alte cauze de dispnee: fumat, obezitate, anemie, boli respiratorii, insuficenta cardiaca, boli cerebrale organice.

Probleme ale membrelor inferioare

-Scaderea tesutului celular subcutan si a numarului de capilare a extremitatilor explica vindecarea dificila a ranilor si infectiilor la varstnic;

-Aparitia frecventa a bataturilor, unghiilor incarnate, groase.

Prevenirea problemelor de sanatate ale membrelor inferioare, frecvente la varstnici, se poate realiza prin masuri simple de igiena:

-Uscare atenta a piciorului dupa baie;

-Taierea dreapta a unghiilor, cu pilirea colturilor;

-Folosirea lotiunilor hidratante.